Găsire rapidă
Meniu
Autoritățile din domeniul sănătății și companiile conspiră pentru a ascunde informații importante de public
În general, teoriile conspirației tind să devină mai pronunțate atunci când oamenii se simt amenințați sau se tem că pierd controlul, deoarece teoriile le permit oamenilor să gestioneze evenimentele amenințătoare, concentrându-se asupra unui grup de presupuși conspiratori.
Nu toți cei care recurg la discursul conspiraționist sunt convinși cu fermitate de existența unei conspirații. Uneori, teoriile conspirației sunt utilizate ca un instrument retoric pentru a evita concluziile inconveniente. De exemplu, unele persoane pot sugera existența unei conspirații între oamenii de știință pentru a explica un consens științific cu care nu sunt de acord, cum ar fi problema schimbărilor climatice, dar nu vor face acest lucru atunci când consensul științific nu are nicio influență asupra atitudinilor lor personale. În general, demitizarea este mai ușoară în cazul persoanelor care adoptă retorica conspiraționistă din considerente de conveniență.
Cu toate acestea, există și persoane care sunt profund ancorate în convingerile lor conspiraționiste, iar aceste convingeri pot ajunge să fie parte integrantă a identității lor. Înlăturarea acestor convingeri devine o sarcină mult mai dificilă în cazul persoanelor hotărâte. Persoanele care au încredere deplină în astfel de credințe au tendința să se dedice mai multor teorii ale conspirației.
Credința în mai multe teorii ale conspirației (cum ar fi considerarea COVID-ului drept o farsă și presupunerea că guvernul ascunde decesele cauzate de vaccinare) indică adesea convingeri puternice. În plus, persoanele care au convingeri puternice în acest sens au tendința de a manifesta și alte atitudini și caracteristici asociate cu dezinformarea. De exemplu, persoanele cu un nivel ridicat de narcisism sunt mai predispuse să abrace teoriile conspirației, la fel ca și cei care manifestă gândire magicală (pretind că au experiențe supranaturale) și prezintă un grad crescut de machiavelism (ceea ce poate implica un nivel scăzut de încredere).
Factorii care contribuie la dezvoltarea credinței în teoriile conspirației sunt adesea legați de aspecte emoționale și se concentrează în special pe temeri și senzația de pierdere a controlului.
Această temă susține că personalități din cadrul autorităților - de obicei guverne, dar și companii farmaceutice, medici, organizații de sănătate sau mass-media - conspiră pentru a minți sau a ascunde informații importante despre pericolele vaccinurilor pentru public.
Convingerile conspiraționiste despre mușamalizare aduc adesea în discuție - deși nu întotdeauna- presupuse motive ascunse legate de profit, în special sub tema "Big Pharma," ce sugerează că autoritățile ascund legăturile lor cu companiile farmaceutice de ochii publicului. Cu toate acestea, teoriile conspiraționiste despre mușamalizare pot să apară și fără a implica un motiv financiar.
Există cazuri reale de conspirații. De exemplu, Volkswagen a conspirat pentru a manipula rezultatele testelor de emisii pentru motoarele sale diesel, iar Agenția Națională de Securitate a SUA a desfășurat operațiuni secrete de spionaj asupra utilizatorilor civili de internet. Adevăratele conspirații sunt, de obicei, expuse de către denunțători sau de către mass-media, care investighează și analizează în mod critic situațiile. Gândirea critică reprezintă o abilitate esențială și ar trebui să fim deschiși să examinăm dovezi în cazul unor presupuse conspirații.
Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este mai productiv dacă este ghidat de empatie și dacă oferă pacientului posibilitatea de a afirma motivele care stau la baza atitudinilor sale și de a-și exprima înțelegerea pentru acestea. De aceea, este important să înțelegem originile atitudinale din spatele opiniilor manifeste ale oamenilor. A susține originea atitudinii de fond a unei persoane nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu argumentele specifice ale acesteia. De exemplu, putem recunoaște că:
Există cazuri reale de conspirații. De exemplu, Volkswagen a conspirat pentru a manipula rezultatele testelor de emisii pentru motoarele sale diesel, iar Agenția Națională de Securitate a SUA a desfășurat operațiuni secrete de spionaj asupra utilizatorilor civili de internet. Adevăratele conspirații sunt, de obicei, expuse de către denunțători sau de către mass-media, care investighează și analizează în mod critic situațiile. Gândirea critică reprezintă o abilitate esențială și ar trebui să fim deschiși să examinăm dovezi în cazul unor presupuse conspirații.
Organismele care consiliază guvernul cu privire la siguranța vaccinurilor sunt formate din experți independenți și și nu sunt supuse controlului direct al guvernului. În multe țări, cum ar fi SUA, organismele consultative deliberează în public, iar oricine poate urmări procesul lor de luare a deciziilor pe YouTube.
În plus, toate efectele secundare ale vaccinurilor sunt raportate și monitorizate. În multe țări, aceste site-uri de raportare sunt publice și deschise oricui. În Marea Britanie avem, de exemplu, Yellow Card Scheme.
Atunci când apar preocupări legate de siguranța vaccinurilor, agențiile de reglementare le tratează cu maximă seriozitate și pot chiar suspenda administrarea unui vaccin, așa cum s-a întâmplat în 2021 în Marea Britanie pentru grupele de vârstă mai tinere în ceea ce privește vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19.
Informații suplimentare:
Referințe academice:
În general, teoriile conspirației tind să devină mai pronunțate atunci când oamenii se simt amenințați sau se tem că pierd controlul, deoarece teoriile le permit oamenilor să gestioneze evenimentele amenințătoare, concentrându-se asupra unui grup de presupuși conspiratori.
Not everyone who engages in conspiratorial rhetoric is a firm believer in a conspiracy. Sometimes conspiracy theories are deployed as a rhetorical tool to escape inconvenient conclusions. For example, some people selectively appeal to a conspiracy among scientists to explain away a scientific consensus they oppose, such as climate change, but the same people will not do so when a scientific consensus is of no relevance to their personal attitudes. In general, debunking is easier with individuals who deploy conspiratorial rhetoric only for convenience.
However, some individuals are deeply committed to their conspiratorial beliefs, which may have become part of their identity. Debunking is much more challenging with those committed individuals. People who are committed believers tend to be devoted to more than one conspiracy theory. Belief in multiple conspiracies (that COVID is a hoax și that the government is hiding people killed by the vaccine) is therefore a good indicator of beliefs that are probably deeply held. In addition, people who are committed believers also tend to exhibit other diagnostic attitudes and attributes. For example, people high on narcissism are more likely to believe in conspiracy theories, as are people who engage in magical thinking (e.g., claim to have experience with the supernatural) and are high in Machiavellianism (and hence low in trust). The variables that drive belief in conspiracy theories tend to be emotional in nature and revolved around fears and a sense of loss of control.
Romanian 
English 
French 
Spanish 
German