Găsire rapidă
Meniu
Doar cercetarea personală este de încredere; ascultarea experților este pentru oameni leneși
Unul dintre cei mai puternici predictori ai ezitării față de vaccinare este neîncrederea generală a oamenilor în autorități și în cei care sunt percepuți ca lucrând pentru acestea.
Neîncrederea este adesea exprimată prin afirmații despre interese personale sau se manifestă printr-o lipsă de cunoștințe despre vaccinare.
Aceasta poate fi direcționată către diferite grupuri țintă, de exemplu:
De asemenea, poate fi îndreptată către procesul științific și către vaccinurile în sine.
Deși neîncrederea este legată de convingerile conspiraționiste, argumentele încadrate în această origine atitudinală sunt distincte în sensul că motivele neîncrederii pot fi datorate experienței trăite de o persoană (de exemplu, faptul că a fost discriminată în sistemul de sănătate). De asemenea, argumentele care derivă din neîncredere nu trebuie neapărat să fie legate de conspirații. În schimb, neîncrederea se manifestă adesea sub forma unor declarații vagi, pline de suspiciune și incertitudine, cu concluzii trase în funcție de sursa mesajului.
Această temă discută despre necesitatea de a fi sceptic și de a "afla singur", în loc de a avea încredere în cuvintele medicilor, oamenilor de știință, guvernului și altora, care sunt percepuți ca oferind doar informații părtinitoare.
Unii oameni se pot considera excepționali sau speciali și, prin urmare, trebuie să facă propriile cercetări pentru a lua o decizie personală.
Tema îi caracterizează pe cei care nu fac cercetări proprii, ci ascultă de aceste autorități, ca fiind leneși și neinformați.
Toată lumea ar trebui, într-adevăr, să aibă autonomia de a-și fundamenta deciziile medicale pe cele mai bune dovezi disponibile. Acest lucru înseamnă să vă oferiți singuri cunoștințele necesare pentru a ști ce reprezintă dovezi bune, de exemplu, să vă bazați pe mai multe surse independente. Practica medicală actuală este deschisă la participarea activă a pacienților și a familiilor acestora la luarea deciziilor, ceea ce este important pentru a asigura un consimțământ în cunoștință de cauză și pentru a obține o mai mare implicare în tratamente.
Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este mai productiv dacă este ghidat de empatie și dacă oferă pacientului posibilitatea de a afirma motivele care stau la baza atitudinilor sale și de a-și exprima înțelegerea pentru acestea. De aceea, este important să înțelegem originile atitudinale din spatele opiniilor manifeste ale oamenilor. A susține originea atitudinii de fond a unei persoane nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu argumentele specifice ale acesteia. De exemplu, putem recunoaște că:
Toată lumea ar trebui, într-adevăr, să aibă autonomia de a-și fundamenta deciziile medicale pe cele mai bune dovezi disponibile. Acest lucru înseamnă să vă oferiți singuri cunoștințele necesare pentru a ști ce reprezintă dovezi bune, de exemplu, să vă bazați pe mai multe surse independente. Practica medicală actuală este deschisă la participarea activă a pacienților și a familiilor acestora la luarea deciziilor, ceea ce este important pentru a asigura un consimțământ în cunoștință de cauză și pentru a obține o mai mare implicare în tratamente.
Experții își bazează deciziile pe o analiză critică a dovezilor.
Pentru a ne oferi cunoștințe de încredere, trebuie să evaluăm critic informațiile pe care le găsim, să evităm sursele care încearcă în mod intenționat să ne inducă în eroare și să fim conștienți de propriile prejudecăți și de lacunele noastre de cunoștințe.
Medicina este un domeniu de cunoaștere atât de complex încât chiar și cercetătorii științifici profesioniști trebuie să lucreze în grupuri mari, astfel încât fiecare membru să poată contribui cu cunoștințele și abilitățile sale specifice. Informațiile care sunt produsul acestei analize colective sunt, prin urmare, una dintre cele mai fiabile surse pe care ne putem baza în cercetarea noastră personală.
Este rațional și înțelept să acordăm o atenție mai mare acestor surse atunci când luăm decizii cu privire la vaccinare.
Informații suplimentare:
Referințe academice:
One of the strongest predictors of vaccine hesitancy is people’s general mistrust of authorities, pharmaceutical companies, scientists, the medical “establishment”, and scientific research methods and findings. The distrust is often expressed in claims about vested interests or a lack of knowledge about vaccinations. It can be directed towards different targets, for example, health and medical authorities or professionals, pharmaceutical companies, the government, and the scientific process and vaccines themselves.
Although distrust is related to conspiracist ideation, arguments framed within this attitude root are distinct in that the reasons for distrust may be due to a person’s lived experience (e.g., having experienced discrimination in the healthcare system). Arguments stemming from distrust also need not relate to conspiracies. Instead, distrust often manifests as vague statements, full of suspicion and uncertainty, with conclusions drawn based on the source of the message.
Romanian 
English 
French 
Spanish 
German