Găsire rapidă
Încrederea excesivă în mărturii și experiențe personale care contrazic cercetările științifice
Relativismul epistemic, sau "subiectivitatea modului în care se determină cunoașterea", este un punct de vedere filozofic potrivit căruia convențiile sociale determină faptele științifice. Din acest punct de vedere, faptele sunt subiective și se bazează pe contextul istoric, pe normele sociale și culturale și pe standardele individuale. Din această perspectivă, nu există cunoaștere obiectivă. Mai multe forme de relativism epistemic au fost legate de opoziția vaccinală.
Pentru unele persoane, relativismul implică faptul că dovezile științifice și experiențele subiective sunt la fel de valoroase în generarea de cunoștințe sau că experiențele personale au mai multă greutate decât dovezile. Expresiile comune ale relativismului extrem includ:
Această temă favorizează anecdotele și experiențele personale în detrimentul dovezilor științifice, referindu-se la "mărturiile" de primă mână și la relatările personale ca "dovezi" că vaccinurile sunt dăunătoare și nocive.
Profesioniștii din domeniul sănătății și oamenii de știință trebuie să ia în considerare preferințele și experiențele personale, deoarece mărturiile sunt adesea utile pentru a descoperi posibile efecte care sunt neobișnuite sau care apar doar în cadrul anumitor grupuri minoritare. Practica medicală actuală este deschisă la participarea activă a pacienților și a familiilor acestora la luarea deciziilor, ceea ce este important pentru a asigura consimțământul în cunoștință de cauză și pentru a obține o mai mare implicare în tratamente.
Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este mai productiv dacă este ghidat de empatie și dacă oferă pacientului posibilitatea de a afirma motivele care stau la baza atitudinilor sale și de a-și exprima înțelegerea pentru acestea. De aceea, este important să înțelegem originile atitudinale din spatele opiniilor manifeste ale oamenilor. A susține originea atitudinii de fond a unei persoane nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu argumentele specifice ale acesteia. De exemplu, putem recunoaște că:
Profesioniștii din domeniul sănătății și oamenii de știință trebuie să ia în considerare preferințele și experiențele personale, deoarece mărturiile sunt adesea utile pentru a descoperi posibile efecte care sunt neobișnuite sau care apar doar în cadrul anumitor grupuri minoritare. Practica medicală actuală este deschisă la participarea activă a pacienților și a familiilor acestora la luarea deciziilor, ceea ce este important pentru a asigura consimțământul în cunoștință de cauză și pentru a obține o mai mare implicare în tratamente.
Încrederea excesivă în mărturii și experiențe personale ne distrage de la o imagine mai generală a tratamentelor medicale.
Pe de o parte, mărturiile sunt adesea nesigure, deoarece sunt afectate de o gamă largă de prejudecăți și percepții greșite - de exemplu, oamenii pot exagera, pot confunda corelația cu cauzalitatea sau chiar pot minți dacă sunt motivați de interese personale.
Pe de altă parte, succesul unui tratament medical ar trebui să fie evaluat printr-un calcul cost/beneficiu folosind eșantioane mari de pacienți, pentru care am dezvoltat metode statistice fiabile.
Gândul că accidentele extrem de rare sunt norma ar putea să ne descurajeze să ne implicăm în aproape orice activitate, cum ar fi mersul în parc și mâncatul la restaurant.
Informații suplimentare:
Referințe academice: