Găsire rapidă

Când vine vorba de vaccinuri - De ce se vorbește despre "analiza cost-beneficiu"?

Vaccinările sunt percepute ca fiind mai riscante decât bolile în sine

Oamenii au adesea o percepție distorsionată a riscului pe care ei sau alții îl au în fața unei boli. Mai exact, oamenii pot percepe că riscul unei boli este scăzut sau lipsit de importanță. Acest lucru le poate motiva convingerea că nu au nevoie de un vaccin sau că dezavantajele depășesc beneficiile vaccinării. S-a constatat că o percepție greșită a riscului de boală este legată de atitudini ezitante față de vaccinare.

Unul dintre motivele pentru care oamenii subestimează riscul de îmbolnăvire este faptul că vaccinurile au avut atât de mult succes. Este ușor să crezi în mod eronat că riscul unei boli care poate fi prevenită este scăzut atunci când puțini oameni, sau chiar niciunul, suferă de boala respectivă.

Această temă încadrează decizia de a nu se vaccina ca fiind o decizie calculată. Cu toate acestea, calculul se bazează pe o percepție distorsionată a:

  • Riscul de îmbolnăvire.
  • Riscul vaccinării.
  • Beneficiile vaccinării.

Dezavantajele vaccinurilor sunt exagerate, iar beneficiile sunt diminuate, astfel încât analiza cost-beneficiu este distorsionată. De asemenea, oamenii pot susține că percepțiile lor distorsionate sunt adevărate și că alții distorsionează riscurile.

Există vreun adevăr în ea?

Deoarece majoritatea oamenilor nu au contacte regulate cu boli care pot fi prevenite prin vaccinare, este posibil să nu se teamă de aceste boli. În țări precum Marea Britanie, vaccinurile au avut un mare succes în reducerea incidenței unor boli care erau foarte amenințătoare în urmă cu câteva decenii, cum ar fi rujeola. În aceste condiții, riscurile mici ale vaccinării pot părea mai amenințătoare, deoarece par mai sigure decât riscul unor boli cu care nu se are o experiență directă.

Ce i-aș putea spune cuiva ancorat în această credință?

Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este mai productiv dacă este ghidat de empatie și dacă oferă pacientului posibilitatea de a afirma motivele care stau la baza atitudinilor sale și de a-și exprima înțelegerea pentru acestea. De aceea, este important să înțelegem originile atitudinale din spatele opiniilor manifeste ale oamenilor. A susține originea atitudinii de fond a unei persoane nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu argumentele specifice ale acesteia. De exemplu, putem recunoaște că:

Deoarece majoritatea oamenilor nu au contacte regulate cu boli care pot fi prevenite prin vaccinare, este posibil să nu se teamă de aceste boli. În țări precum Marea Britanie, vaccinurile au avut un mare succes în reducerea incidenței unor boli care erau foarte amenințătoare în urmă cu câteva decenii, cum ar fi rujeola. În aceste condiții, riscurile mici ale vaccinării pot părea mai amenințătoare, deoarece par mai sigure decât riscul unor boli cu care nu se are o experiență directă.



După ce am pregătit terenul prin această afirmație (parțială), putem trece la corectarea convingerii eronate a pacientului.

Vaccinarea reprezintă o măsură de protecție împotriva bolilor grave și a afecțiunilor periculoase. În cazuri extreme, bolile pot avea consecințe fatale și pot duce la invaliditate sau deces.

Recomandările de vaccinare din diferite țări sunt adaptate la riscul de îmbolnăvire din țara respectivă. De exemplu, vaccinul împotriva rujeolei este recomandat în întreaga lume deoarece boala este foarte riscantă pentru toată lumea. Înainte de introducerea unui vaccin, încă din 1980, rujeola a provocat peste 2,6 milioane de decese la nivel mondial. Dar vaccinul împotriva malariei ar fi recomandat doar pentru anumite țări în care boala reprezintă o amenințare.

ro_RORomanian