Găsire rapidă

Când vine vorba de vaccinuri - De ce se vorbește despre "grupuri marginalizate"?

Grupurile puternice îi oprimă pe cei defavorizați prin impunerea vaccinării

Unul dintre cei mai puternici predictori ai ezitării față de vaccinare este neîncrederea generală a oamenilor în autorități și în cei care sunt percepuți ca lucrând pentru acestea.

Neîncrederea este adesea exprimată prin afirmații despre interese personale sau se manifestă printr-o lipsă de cunoștințe despre vaccinare.

Aceasta poate fi direcționată către diferite grupuri țintă, de exemplu:

  • Profesioniști și organizații din domeniul sănătății și al medicinei.
  • Companii farmaceutice.
  • Guverne.
  • Oameni de știință.
  • "Sistemul medical".

De asemenea, poate fi îndreptată către procesul științific și către vaccinurile în sine.

Deși neîncrederea este legată de convingerile conspiraționiste, argumentele încadrate în această origine atitudinală sunt distincte în sensul că motivele neîncrederii pot fi datorate experienței trăite de o persoană (de exemplu, faptul că a fost discriminată în sistemul de sănătate). De asemenea, argumentele care derivă din neîncredere nu trebuie neapărat să fie legate de conspirații. În schimb, neîncrederea se manifestă adesea sub forma unor declarații vagi, pline de suspiciune și incertitudine, cu concluzii trase în funcție de sursa mesajului.

Această temă reflectă o suspiciune generală față de cei din afara comunității (de obicei marginalizată), individul având încredere doar în comunitatea sa și în rețelele sale sociale.

Există vreun adevăr în ea?

Neîncrederea față de autorități este uneori justificată. De exemplu, unii oameni pot fi îngrijorați deoarece există într-adevăr un istoric de abuz de putere guvernamentală în campaniile de sănătate care datează din perioada colonială. Este important ca sistemele de sănătate să recunoască acest lucru, să devină mai accesibile și să reducă practicile discriminatorii, în loc să presupună că încrederea vine automat. Grupurile minoritare sunt adesea lipsite de putere și au rezultate mai proaste în materie de sănătate decât majoritatea. Este important să le ascultăm preocupările pentru a aborda aceste disparități în materie de sănătate.

Ce i-aș putea spune cuiva ancorat în această credință?

Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este mai productiv dacă este ghidat de empatie și dacă oferă pacientului posibilitatea de a afirma motivele care stau la baza atitudinilor sale și de a-și exprima înțelegerea pentru acestea. De aceea, este important să înțelegem originile atitudinale din spatele opiniilor manifeste ale oamenilor. A susține originea atitudinii de fond a unei persoane nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu argumentele specifice ale acesteia. De exemplu, putem recunoaște că:

Neîncrederea față de autorități este uneori justificată. De exemplu, unii oameni pot fi îngrijorați deoarece există într-adevăr un istoric de abuz de putere guvernamentală în campaniile de sănătate care datează din perioada colonială. Este important ca sistemele de sănătate să recunoască acest lucru, să devină mai accesibile și să reducă practicile discriminatorii, în loc să presupună că încrederea vine automat. Grupurile minoritare sunt adesea lipsite de putere și au rezultate mai proaste în materie de sănătate decât majoritatea. Este important să le ascultăm preocupările pentru a aborda aceste disparități în materie de sănătate.



După ce am pregătit terenul prin această afirmație (parțială), putem trece la corectarea convingerii eronate a pacientului.

Vaccinurile au fost dezvoltate pentru a proteja împotriva bolilor - a căror povară cade adesea în mod disproporționat asupra grupurilor marginalizate. De exemplu, pandemia COVID-19 a afectat cel mai mult persoanele sărace și defavorizate (adesea minorități și persoane de culoare).

Vaccinurile au salvat mai multe vieți decât orice altă descoperire medicală, iar Organizația Mondială a Sănătății a făcut apel de mai multe ori la o distribuire mai echitabilă a vaccinurilor, astfel încât și țările cu venituri mai mici să poată fi protejate de boli.

Comunitățile defavorizate sunt deja marginalizate de rezultatele mai slabe în materie de sănătate și de impactul disproporționat al bolilor. Dacă doar comunitățile favorizate se vaccinează, acest lucru ar perpetua opresiunea asupra celor defavorizate.

ro_RORomanian

MISINFORMATION & DISTRUST

One of the strongest predictors of vaccine hesitancy is people’s general mistrust of authorities, pharmaceutical companies, scientists, the medical “establishment”, and scientific research methods and findings. The distrust is often expressed in claims about vested interests or a lack of knowledge about vaccinations. It can be directed towards different targets, for example, health and medical authorities or professionals, pharmaceutical companies, the government, and the scientific process and vaccines themselves.

 

Although distrust is related to conspiracist ideation, arguments framed within this attitude root are distinct in that the reasons for distrust may be due to a person’s lived experience (e.g., having experienced discrimination in the healthcare system). Arguments stemming from distrust also need not relate to conspiracies. Instead, distrust often manifests as vague statements, full of suspicion and uncertainty, with conclusions drawn based on the source of the message.