Găsire rapidă

Neîncredere

Dialogul dintre pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății poate fi o modalitate bună de a răspunde la întrebări și de a clarifica concepțiile greșite ale pacienților reticenți la vaccinare. În cadrul acestui dialog, poate fi utilă înțelegerea motivului de bază pentru care un pacient ar putea fi reticent față de un vaccin. Noi numim acest motiv de bază "originea atitudinală". Originile atitudinale se referă la factori psihologici profunzi, cum ar fi nivelul de încredere sau neîncredere al unei persoane, care modelează și constrâng convingerile și atitudinile oamenilor.

Acest instrument explică unele dintre cele mai frecvente origini atitudinale și modul în care acestea pot apărea sub forma unor argumente exprimate de un pacient reticent la vaccinare. De asemenea, instrumentul identifică unele dintre cele mai frecvente teme legate de fiecare origine atitudinală, astfel încât să le putem aborda.

Înțelegerea originilor atitudinale ale ezitării ne ajută, de asemenea, să ne ghidăm empatia față de pacient. Empatia este o componentă importantă a comunicării, iar un mod în care ne putem arăta empatia este afirmarea motivelor preocupărilor unui pacient. De exemplu, putem recunoaște că au existat cazuri în care guvernele s-au dovedit a fi de neîncredere. Acest instrument oferă câteva exemple de afirmații pentru fiecare origine atitudinală. Putem folosi aceste exemple pentru a înțelege și empatiza cu ceea ce simte pacientul în legătură cu vaccinarea.

În cele din urmă, instrumentul oferă răspunsuri la convingerile și concepțiile eronate comune pe care le poate avea un pacient. Aceste respingeri iau în considerare sursa probabilă a atitudinii și încearcă să corecteze convingerile eronate, confirmând în același timp predispozițiile psihologice ale pacientului.

Unul dintre cei mai puternici predictori ai ezitării față de vaccinare este neîncrederea generală a oamenilor în autorități și în cei care sunt percepuți ca lucrând pentru acestea.

Neîncrederea este adesea exprimată prin afirmații despre interese personale sau se manifestă printr-o lipsă de cunoștințe despre vaccinare.

Aceasta poate fi direcționată către diferite grupuri țintă, de exemplu:

  • Profesioniști și organizații din domeniul sănătății și al medicinei.
  • Companii farmaceutice.
  • Guverne.
  • Oameni de știință.
  • "Sistemul medical".

De asemenea, poate fi îndreptată către procesul științific și către vaccinurile în sine.

Deși neîncrederea este legată de convingerile conspiraționiste, argumentele încadrate în această origine atitudinală sunt distincte în sensul că motivele neîncrederii pot fi datorate experienței trăite de o persoană (de exemplu, faptul că a fost discriminată în sistemul de sănătate). De asemenea, argumentele care derivă din neîncredere nu trebuie neapărat să fie legate de conspirații. În schimb, neîncrederea se manifestă adesea sub forma unor declarații vagi, pline de suspiciune și incertitudine, cu concluzii trase în funcție de sursa mesajului.

Date care nu sunt de încredere

Vaccinările sunt experimentale și se bazează pe date incomplete sau distorsionate

Vizualizați

Corupția sistemică

Autoritățile medicale sunt corupte și au conflicte de interese

Vizualizați

Neglijență Medicală

Autoritățile medicale sunt incompetente sau lipsite de compasiune

Vizualizați

Grupuri marginalizate

Grupurile puternice îi oprimă pe cei defavorizați prin impunerea vaccinării

Vizualizați

Este doar o teorie

Studiile științifice privind vaccinurile se bazează pe teorii controversate

Vizualizați

Interese financiare

Informațiile furnizate de companii despre vaccinuri sunt motivate de interese financiare

Vizualizați

Riscuri exagerate

Autoritățile medicale exagerează în reacții și în utilizarea excesivă a vaccinurilor

Vizualizați

Fă-ți singur propria cercetare

Doar cercetarea personală este de încredere; ascultarea experților este pentru oameni leneși

Vizualizați

Lipsa de răspundere

Companiile farmaceutice nu sunt responsabile pentru daunele provocate de vaccinuri

Vizualizați
ro_RORomanian